De multe ori m-am hotarat ca vreau sa imi fac un corp musculos si m-am apucat de sala. De fiecare data am avut rezultate mediocre si am renuntat dupa cateva luni.

Cand eram mai tanar, abia imi permiteam nenorocitul ala de abonament. Nu-mi venea sa cred ca unii tipi sau unele tipe lucrau cu antrenori personali pe care ii plateau in plus.
“Ce prosti sunt astia.” imi spuneam satisfacut. “De ce sa-i platesti bani unui antrenor cand poti sa inveti cum sa te antrenezi dintr-o carte sau de la un prieten mai experimentat?”

Pe ei ii costa lunar de cel putin cinci ori mai mult decat pe mine sa faca sala.

Peste cateva luni insa, ei aratau ca in reviste, iar eu aveam progrese nesemnificative. Imi scadea increderea in mine si imi spuneam ca nu am inzestrarea genetica pentru a avea cubulete pe abdomen, bicepsi sau pectorali voluminosi.
Gaseam eu explicatii. Stii si tu ce bine se priecepe creierul sa-ti tot gaseasca scuze. Nu aveam suficient timp, nu aveam suficienti bani, de data asta imi mergea bine, dar am racit si a trebuit sa intrerup antrenamentele.

Chiar daca cei care lucrau cu antrenor obtineau in cateva luni rezultate pe care eu nu le obtinusem niciodata in ani de zile de incercari, mie tot mi se parea o prostie si o risipa sa platesti un antrenor.
O gandire ingusta. O mentalitate pe care o avem de la parintii si bunicii nostri care au trait in vremuri de lipsuri si restrictii.

Nu toti parintii au mentalitate de saraci

Matusa mea e mai desteapta decat mine. Si ea e unul dintre parintii care au trait in vremuri mai triste, dar si-a dat seama repede ca nu e bine sa te zgarcesti pentru orice.

Trebuia sa-si schimbe actele firmei pentru ca s-a schimbat denumirea strazii. Stiu! E o placere sa ai de umblat si sa cheltuiesti bani pentru chestii din astea.

Cei de la biroul unde trebuia sa rezolve schimbarea actelor, gaseau zilnic cate un motiv sa o cheme maine. „Nu e colegul care se ocupa”, „astazi nu ne merge sistemul” o tot expediau baietii.

Pana intr-o zi cand n-a mai rezistat si le-a spus ca daca mai aude o singura data ca trebuie sa vina maine, nu va raspunde pentru reactia ei. O  femeie de la un birou alaturat a auzit-o si a intrebat-o ce are de rezolvat.

Era o avocata. Dupa ce a inteles despre ce e vorba, cu multa siguranta de sine si calm i-a spus exact ce are de facut. Matusa mea i-a incredintat ei dosarul, i-a platit un comision si s-a mai dus doar cand a avut de semnat actele. Cineva i-a spus ca a costat-o mult. Matusa mea a raspuns ca ar fi platit si dublu. Pretul aproape ca iese din ecuatie daca oamenii obtin rezultatele dorite cu cat mai putin efort.

Gndeste-te ce placere simti cand ai de inscris o masina! Cum sa preferi sa umbli pe la zeci de birouri, sa iti faci o gramada de nervi si sa pierzi ore intregi, in loc sa platesti 100 RON pentru acest serviciu? (Mentionez ca nu am firma de inmatriculat masini.)

Sau in afaceri. Multi fac pe desteptii si par revoltati ca cineva ofera servicii de consultanta.
“Cum domne’ sa fii asa de naiv incat sa angajezi un consultant?”
De ce sa nu-l angajezi daca te ajuta sa castigi mai multi bani decat ii platesti lui, sau te ajuta sa iti organizezi mai bine activitatea si sa iti eliberezi un procent din timpul tau?

Sunt multe servicii care isi ajuta clientii sa castige, timp, bani si chiar sanatate pentru ca ii ajuta sa evite situatii stresante.

Cum economisirea duce la saracie

Cand vad articole cu titlul „X metode de economisire”, ma iau cu mainile de cap. Aproape toate au sfaturi de genul zugraveste singur si economisesti Y lei.

Am urmat sfatul asta intelept si dupa ce am mazgalit toata camera, am fost nevoit sa platesc un profesionist sa repare spoielile mele. Mi-a luat de doua ori mai mult timp pana am terminat cu zugravitul, am platit aproape dublu si mi-am facut un car de nervi. Atunci mi-am adus aminte ce mi-a spus mai demult un fost coleg. „Bogdane, lasa fiecare om sa-si faca meseria lui, si plateste pentru servicii de calitate. Si ala care zugraveste trebuie sa traiasca si mecanicul trebuie sa traiasca!”

Inteleg de ce oamenii sunt interesati de asemenea metode de a face economi. E ok sa fii rational cu cheltuielile si sa nu dai bani pe lucruri de care nu ai nevoie. Dar nu cred ca aici trebuie sa-ti canalizezi energia. Exista o limita la cat poti economisi, dar nu exista limita la cat poti castiga.

In istoria speciei umane, specializarea si schimbul au dus la diviziunea muncii, la inovatie si la progres. Atata timp cat fiecare om incerca sa-si produca propria mancare si nimeni nu facea schimb de produse si de servicii oamenii au stagnat si au trait in saracie. Si in ziua de astazi exista zone rurale sau tari in care oamenii au acest mod de viata. Si nu o duc bine. Muncesc pe branci de dimineata pana seara fara sa se aleaga cu mare lucru.

Gandeste-te cum ar fi ca un pescar sa fie nevoit sa-si faca propriile plase, carlige sau undite. Cat timp ar mai avea sa pescuiasca? Sa zicem ca face intr-o zi o plasa, zece carlige, o undita si prinde un kilogram de peste.

Dar daca i-ar face altcineva uneltele ar prinde 10 kilograme din care 8 ar da in schimbul uneltelor. Ar mai ramane cu 2 kilograme. Adica dublu fata de situatia in care face totul singur. Iar cel care face carlige, in loc sa fie nevoit sa mearga la pescuit, se specializeaza, inoveaza si isi creste productivitatea. In loc de zece carlige, produce o mie.

Si uite-asa toata lumea castiga de pe urma specializarii si a schimbului.

Pana cand cineva incepe sa faca economii, il invata si pe unul si pe altul, motorul economic se blocheaza si pana la urma…. se intorc toti la ferma.

—

Cand cumperi un produs sau un serviciu, te astepti sa obtii niste rezultate. Daca optezi pentru varianta cea mai ieftina sau incerci sa faci totul de unul singur, de obicei nu obtii niciun rezultat. E ca si cum ai arunca banii pe fereastra, in plus iti pierzi timpul si increderea in tine.

Tu ce crezi? Merita sa platesti mai mult pentru valoare, calitate si rezultate decat pentru ceva ieftin si inutil?