Totul despre bani, monede alternative si Bitcoin

my_precious_bitcoin“Un koku de orez era cantitatea necesară să ţină în viaţă o familie timp de un an. Aproape cinci baniţe. Cam o sută optzeci de kilograme de orez. Toate veniturile din împărăţie erau măsurate în koku. Şi toate taxele.” – Shogun de James Clavel

In romanul Shogun actiunea se petrece in Japonia, in secolul XVII. Pe vremea aia, japonezii nu foloseau bani. In loc de bani se folosea “koku”, adica orezul. Taxele se plateau in orez. Toate marfurile aveau un pret in orez.

In Europa existau monedele de aur si de argint inca dinaintea imperiului roman.

In jurul anului 1100, regele Henry I al Angliei a initiat sistemul “tally sticks”.

Regatul a pus in circulatie niste bete frumos inscriptionate pe post de bani si le-a impus ca mijloc de plata a taxelor. Sistemul a functionat pana in anul 1826!

Dar de ce au avut europenii nevoie de bete sau monede si de ce calculau japonezii totul in orez?

Existenta banilor a facilitat schimburile si tranzactiile.
Sa zicem ca un om creste vaci pe care le mulge si produce lapte si produse din lapte in cantitati mai mari decat familia lui are nevoie. La un moment dat i se face pofta sa manance oua. Afla ca un vecin creste pasari si se duce sa-l intrebe daca are sa-i dea niste oua. Vecinul ii spune ca ii da oua si ca vrea la schimb niste slanina de porc.

“Am lapte, branza, iaurt. Dar n-am slanina.” “Imi pare rau. Branza si lapte am si eu destule.”
Atunci omul nostru trebuia sa caute pe cineva de la care sa ia slanina si apoi sa se intoarca la vecinul cu gainile, sa-i dea slanina si sa ia oua la schimb.

“Uite vecine. Am facut rost de slanina.” “Multumesc vecine. Iti dau 10 oua.”
Pai eu am dat pe ea o ditamai bucata de branza. Vreau 20 de oua. Si are loc alta discutie si negociere pentru ca oamenii percep diferit valoarea unui produs in functie de propriile nevoi.

Banii au rezolvat aceste doua probleme. Toata lumea isi vinde marfa pe bani si poate sa-i foloseasca pentru a cumpara alte produse.
In zilele noastre valoarea tuturor produselor e exprimata in bani, astfel incat nu mai apar discutii de genul cate oua imi dai pe o bucata de slanina. (perceptia)

Dar cum s-a trecut de la monede, bete si orez la bancnote?

In vest, aurul se putea folosi la fel ca banii. Puteai sa cumperi orice folosind aur. Cei care aveau mult aur aveau insa doua mari probleme.

  1. Aveau nevoie de un spatiu de depozitare in care aurul sa fie in siguranta.
  2. Era greu de transportat si atunci cand calatoreau riscau sa fie atacati si jefuiti.

Problema asta au rezolvat-o bancile. Oamenii depozitau aurul la banca si primeau o hartie (o bancnota) in care era specificata cantitatea de aur. Cu bancnota se putea merge la orice sediu al bancii pentru a retrage aurul. Usor, usor, oamenii au inceput sa schimbe bancnotele intre ei si asa au aparut banii de hartie si standardul de aur.

Standardul de aur stipula ca nicio banca nationala nu putea sa printeze bani care nu erau acoperiti cu aur. Daca in tara se descopereau noi resurse de aur banca emitea bani care sa acopere valoarea aurului.

In timpul mandatului lui Nixon, in SUA s-a renuntat la standardul de aur si apoi progresiv si in restul tarilor.
Dupa renuntarea la standard, bancile nationale emit sau retrag bani din circulatie in functie de nevoile pietei.
Exista sustinatori ai ambelor politici. Intr-adevar standardul de aur garanta valoarea banilor, dar economia putea sa aiba deficit de moneda care o putea sufoca.

De cand nu mai au legatura cu aurul, valoarea banilor e data de increderea pe care o au oamenii in acele hartii.

La inceput e greu de inteles acest concept. Imagineaza-ti ca maine te duci la magazin si vanzatorul iti spune ca nu mai primeste lei, ci doar euro. Tu ce ai face? Eu nu as mai vrea sa primesc salariul in lei si as incerca sa scap cat mai repede de cei pe care ii am. Probabil asta ar face toata lumea si rapid leii n-ar putea fi folositi nici la toaleta. Greu sa faci treaba aia cu plasticul.

Monede alternative

In anul 1932, in mijlocul celebrei crize financiare (The Great Depression), orasul Wörgl din Austria era in pragul colapsului. Erau 500 de someri in oras, alti 1000 in suburbii si 200 de familii nu aveau deloc bani si nicio sursa de venituri. Primaria a decis sa emita o moneda alternativa valabila in acel oras, care era reprezentata fizic de niste timbre.

A lansat multe proiecte si a oferit de munca oamenilor platindu-i cu moneda proprie. Oamenii foloseau la randul lor moneda pentru cumparaturi, taxe sau pentru a da altora de lucru. Neavand alternativa, toti oamenii au inceput sa o foloseasca. Si a functionat. Economia orasului s-a deblocat si totul a inceput sa mearga ca pe roate.

Peste putin timp, mai multe orase au vrut sa copieze sistemul si atunci guvernul Austriei a interzis folosirea monedei.

In povestea aceasta intalnim doua caracteristici ale monedelor alternative.
Daca oamenii le adopta, pot reprezenta un catalizator excelent pentru crestere economica.
Al doilea e elementul de nesiguranta dat de faptul ca pot fi scoase in afara legii de catre guverne.

Enter Bitcoin

In zilele noastre au aparut monedele alternative virtuale, dintre care cea mai cunoscuta e Bitcoin. Sunt multe asemanari intre monedele virtuale si cele fizice, dar sunt si diferente.

Primul lucru pe care l-am auzit despre Bitcoin a fost ca e o retea de monede virtuale pe care le poti descoperi folosind niste programe speciale care “mineaza”.

S.F? Stiu.

Nu am inteles cum poate o chestie pur virtuala sa aiba valoare.

Acum nu-mi mai pun asa de multe intrebari. Cand folosesti aceste programe e ca si cum ai fi un miner care cauta aur, dar intr-un mediu virtual.
Chiar daca e ca un joc, monedele gasite au valoare si pot fi folosite la cumparaturi sau schimbate in bani.

Nu e chiar usor sa gasesti monedele, ai nevoie de computere foarte performante pentru a “mina” cu succes.

Cine controleaza Bitcoin?

Nimeni. Specificatiile pentru reteaua Bitcoin au fost scrise initial de Satoshi Nakamoto (nimeni nu stie daca e un nume real), iar implementarea a fost facuta de o comunitate de programatori. Nu exista o companie care sa detina controlul sau sa fie proprietara pe tehnologie, asa cum nimeni nu e proprietar pe tehnologia internetului.

Cati Bitcoini pot fi minati?

Astazi exista aproximativ 14 milioane de Bitcoini si mai sunt de minat inca 7 milioane. In total vor fi 21 milioane si se prevede ca toti Bitcoinii vor fi minati pana undeva in anul 2100. Par putini daca ne imaginam ca vor ajunge sa fie folositi la scara mare. Totusi, numarul finit nu reprezinta o problema pentru ca protocolul permite folosirea unor fractiuni foarte mici dintr-un bitcoin. Cea mai mica subdiviziune e Satoshi (1 BTC = 100.000.000 Satoshi).

Cum altfel mai poti obtine Bitcoin, in afara de minat?

Acceptand Bitcoin ca plată pentru bunuri şi servicii.

Cumpărand Bitcoini de la un exchange de Bitcoin.

Cine accepta Bitcoin ca plata?

Numarul persoanelor si afacerilor care folosesc Bitcoin e in continua crestere. Exista atat afaceri fizice, precum restaurante, firme de avocatură, săli de fitness dar mai ales magazine online care accepta plati in Bitcoin. În Martie 2014, valoarea tuturor Bitcoinilor aflaţi în circulaţie depăşea suma de 8 miliarde de dolari, Bitcoini în valoare de milioane de dolari fiind schimbaţi zilnic.

Ce avantaje au fata de bani?

Avantajul folosirii Bitcoin la cumparaturi e ca nu mai platesti comisioane bancilor si ca transferul e facut instantaneu, pentru ca se face direct in retea, fara sa mai treaca printr-o banca.

Cum functioneaza Bitcoin?

Ca utilizator, poti sa privesti Bitcoin ca fiind o aplicatie care-ti pune la dispozitie un portofel virtual. Portofelul iti permite sa trimiti si sa primesti Bitcoini.

Este Bitcoin legal?

In majoritatea tarilor (inclusiv in Romania) e legal.

Poate fi folosit pentru activitati ilegale?

Da. Orice moneda poate fi folosita in scopuri illegale.

E o idee buna sa investesc in Bitcoin?

Sunt multi speculatori care cumpara si vand Bitcoin cu scopul de a face profituri.
Bitcoin are o volatilitate mai mare decat alte monede si din acest motiv riscul e mai mare, dar se si pot castiga mai multi bani. Astazi un Bitcoin valoreaza 236 Euro, dar la sfarsitul lui 2013 a fost peste 800 Euro.

Faptul ca exista un numar finit de Bitcoini si numarul utilizatorilor e in crestere, ar trebui sa cauzeze un efect de deflatie, ceea ce inseamna ca valoarea Bitcoin-ului va creste in timp.

Totusi, exista unele riscuri care ar putea sa-l trimita la zero. Deja apar o gramada de alte monede virtuale si e foarte posibil ca la un moment dat una cu o tehnologie superioara sa acapareze o mare parte din piata. Alt risc e sa fie declarata ilegala de catre guverne.

Si ca sa raspund concret la intrebare, Bitcoin are cel putin 1% sanse sa fie un succes, asa ca pariaza pe Bitcoin o sutime din banii pe care-i ai disponibili pentru investitii.

Raport gratuit despre oportunitatea unica prezenta in 2016 la bursa din USA
Descarca gratuit raportul

2016-an-bun-smCe inveti din ebook:

- Economia USA e sanatoasa tun
- Scaderea bursei e irationala si e provocata de panica
- Investitorii competenti stiu ca ACUM e cel mai bun moment sa cumpere actiuni

- Cum in maxim 7 zile devii investitor si actionar la cele mai profitabile companii din USA, chiar daca nu ai mai facut o investitie in viata ta. Iti voi spune exact in ce companii sa investesti si motivele pentru care cred ca preturile vor creste. De obicei aleg companii cu potential de crestere de cel putin 100%.

Introdu adresa de email in formularul de mai jos si vei primi ebook-ul cadou!

Un comentariu la “Totul despre bani, monede alternative si Bitcoin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *