Începe un nou serial pe ADA. Dar nu unul din ala american care te tine cu sufletul la gură, te face să mori de curiozitate la sfârșitul fiecărui episod de n-ai cum să nu te uiți și la următorul până ajungi cu ele „la zi”. Apoi trebuie să aștepți până se filmează următorul… și așa mai departe.

Nu. Acesta e în partea cealaltă a spectrului la treaba cu divertismentul, probabil bate spre plictisitor pentru oricine nu e puțin obsedat de bursă, dar mă chinui să-l fac cât mai util pentru cei care se încadrează în acest criteriu.

Te întrebi despre ce e vorba  în serial? O să-ți spun imediat și dacă tot am ajuns la asta, hai să mă gândesc și la un nume. Hmmm.

Arsenal de lucrări de cercetare pentru cucerirea bursei

Hai că nu sună rău. Adică nu știu care sunt standardele tale dar eu mă așteptam să născocesc ceva mai slab.

Îmi place acolo treaba aia că poți să te gândești la cucerirea ei ca la un război sau ca la seducție. Și dacă mă întrebi pe mine, mai bine varianta a 2-a. Mai bine să vrei să faci sex cu bursa pentru că atunci accepți mai ușor toate nebuniile total neprevăzute pe care ți le va face. Parcă e motivația mai potrivită să te ajute să reușești.

Acum, că ai mentalitatea potrivită, mergem mai departe la partea de competențe și aici abordarea e să construim un arsenal de strategii bazate pe diferite lucrări de cercetare din domeniul investițiilor la bursă scrise de oameni mult mai inteligenți decât mine.

O lucrare de cercetare e  ceva mult mai riguros decât un articol din ziar sau de pe un blog.

E vorba despre susținerea unei idei sau a unei teorii și demonstrarea validității ei, sau poate fi un experiment în urmă căruia se trag niște concluzii.

Sunt multe asemenea lucrari de cercetare utile pentru investitorii la bursă și în acest serial o să selectez câteva dintre ele, o să le studiez  și o să scriu câte un articol cu sumarul fiecărei lucrări studiate.

Dacă sună bine pentru tine astăzi începem cu una care mi-a plăcut mult pentru că o poți folosi pentru a investi la bursă după o strategie simplu de înțeles și folosit și care are în teste randamente mult superioare multor alte strategii cunoscute și recomandate de diferite personaje mai mult sau mai puțin pricepute.

Mai e ceva… poate ai auzit că în ziua de astăzi un procent important din tranzacții sunt inițiate de „boți” (bots). „Boții” sunt niște progrămele bazate pe diferiți algoritmi care analizează diferite variabile pe baza cărora iau decizii de a realiza tranzacții.

Mare parte din aceste programe sunt destul de complexe și se bazează pe Machine Learning, ceva care are legătură cu inteligența artificială și despre care vom povesti în alt articol.

Dar există si algoritmi bazați pe secvențe logice mai simple și nu există nicio regulă care să spună că simplu nu poate obține randamente mai bune decât complicat. De fapt, de multe ori chiar așa e.

OK. Am făcut introducerea asta pentru a-ti spune că pe baza strategiei detaliate in lucrarea de astăzi e foarte simplu de făcut un bot care să tranzacționeze autonom pe baza acestor reguli.

Avantajul folosirii unor asemenea progrămele e că elimini partea emoțională care e foarte predispusă la a face greșeli în tranzacționare.

Lucrarea se numește…

Timing de piață simplu și eficient prin alocarea tactică a activelor de Lewis A. Glenn, Ph. D (publicată pe 17 mai 2014)

Strategia analizata in aceasta lucrare functioneaza in felul urmator.

Algoritmul schimba alocarea intre un ETF care reprezinta un index de actiuni din USA (SPY) si un alt ETF care reprezinta obligatiuni de trezorerie pe termen lung din USA (TLT).

A ales aceste două tipuri de active pentru că mulți le consideră invers corelate și se folosesc de multe ori în combinație pentru a reducere riscurile în investiții. Asta înseamnă că mulți investitori alocă procente din portofoliu atât pentru acțiuni cât și pentru obligațiuni. Cum poate știi, obligațiunile aduc randamente limitate, dar sunt multe situații în care atunci când acțiunile scad, obligațiunile cresc, astfel se limitează pierderile în momentele în care acțiunile scad puternic.

O să afli din următoarele lucrări studiate că sunt și situații în care acțiunile și obligațiunile au evoluții corelate.

Revenim la cum funcționează strategia (căreia o să-i spun PSS mai departe).

Mai concret, la sfarsitul fiecarei luni se face un test si ETF-ul cu evolutie mai favorabila a pretului e cumparat. Daca pretul e favorabil ETF-ului deja detinut, se pastreaza in continuare. Daca celalalt ETF e mai bun, se vinde cel detinut si se cumpara celalalt.

Testul consta in doua simple împărtiri și o comparație.

Putere preț ETF = Prețul de închidere la sfârșitul lunii / Pretul de închidere de acum 3 luni

Se face aceasta împărțire atât pentru SPY cât și pentru TLT și cel care are raportul mai mare e introdus în portofoliu.

Această strategie a fost testata pe datele istorice începând cu 01.01.2004 pentru că pornind de atunci au existat ambele ETF-uri (SPY si TLT).

Poate te întrebi de ce se ia în considerare prețul din urmă cu 3 luni atunci când se face testul de care spuneam mai sus.

De fapt, autorul a calculat randamentele pentru mai multe variante similare ale acestui test, comparând prețul curent cu cel din urmă cu  μ luni, unde μ e între 1 și 6.

Cum vezi in imaginea de mai jos, rata de crestere anuală cumulată (CAGR) a fost cea mai mare când μ s-a situat între 3 și 5 (linia roșie, cea neagră fiind numărul de tranzacții).

Ce randament s-ar fi obținut cu această strategie și cum se compară cu alte investitii?

Am văzut în graficul de mai sus CAGR-ul și o să vezi imediat pe un grafic ce înseamnă această rată de creștere extinsă pe întreaga perioadă considerată.

Dar mai întâi să-ți spun și ce alte linii a mai trasat autorul pe acel grafic.

El a comparat randamentul acestei strategii cu alte 4 variante de investiție dintre care una se numește Ivy5.

În aplicarea strategiei Ivy 5 se folosesc 5 ETF-uri: DBC (mărfuri), SPY (S&P500), EFA (indicele EAFE, acțiuni companii din afara USA), IEF (obligațiuni trezorerie 7-10 ani), IYR (imobiliare).

Se aloca 20% din buget pentru fiecare ETF. La începutul perioadei și apoi la sfârșitul fiecărei luni, pentru fiecare ETF se face comparație între prețul curent și media mobila de 10 luni. Dacă prețul curent depăsește media mobilă se cumpără ETF-ul cu cei 20% din portofoliu alocați. Dacă pretul e sub media mobilă se păstrează acea porțiune în cash și se consideră dobânda obținută.

Incluzând strategia Ivy5, randamentul algoritmului PSS testat în această lucrare a fost comparat cu cele 4 de mai jos:

• Cumpără la început SPY și păstrează până la sfârșitul perioadei  de 10 ani
• Cumpără la început TLT și păstrează până la sfârșitul perioadei de 10 ani
• Strategia Ivy5 pe parcursul întregii perioade de 10 ani
• Cumpără la început 5 ETF-uri (SPY, EFA, IEF, IYR și DBC) și păstrează până la sfârșitul perioadei de 10 ani – BAH5

Rezultatele se pot vedea în imaginea de mai jos.

Se observă că valoarea PSS (portocaliu) e mai mult decât dublă față de cea a Ivy5 (negru) in timp ce SPY, TLT și BAH5 sunt si mai mici.

PSS – 294.1%

Ivy5 – 110%

SPY – 101%

TLT – 82%

BAH5 – 79%

Frumos.

Si pentru ca dl. Lewis a vrut sa se asigure ca aceasta strategie chiar e mai bună așa cum arăta primele rezultate, s-a gândit să mai facă și…

Alte teste

1. Randamentul PSS la data de 1.1.2014 in cazul in care data de inceput a investitiei ar fi fost oricare alta din cei 10 ani precedenti.

Si din acest grafic se vede cu ochiul liber ca portocaliul e intotdeauna cel mai sus, așadar indiferent de data la care cineva ar fi decis sa înceapă investițiile dacă ar fi ales strategia PSS în locul celorlalte ar fi obtinut randamente superioare până la data de 1.1.2014.

2. În următorul grafic vedem rata de creștere anuală (CAGR) la sfârșitul perioadei, pentru fiecare data de inceput.

 

La fel, PSS e sus peste tot in afara de zona din dreapta unde nu e relevant avand in vedere ca ar fi fost vorba de o investitie de mai putin de 2 ani.CAGR-ul pentru PSS a fost minim 14,4% daca investitia ar fi inceput in 2004, maxim 31.9% daca ar fi inceput in 2013, iar media a fost 20.4%.

CAGR-ul pentru Ivy5 a fost minim 1.4%, maxim 9.8% și media 6.6%.

3. Folosind ETF-urile autorul nu a putut testa perioade mai lungi, dar a avut ideea sa foloseasca datele de pret istorice pentru niste fonduri mutuale surogat VFINX pentru S&P500 si VUSTX pentru obligatiuni de trezorerie pe termen lung.

Acest test a fost facut pentru a afla cum ar fi functionat strategia pe o perioada mai lunga, dar e de mentionat un lucru.

În realitate un investitor poate folosi strategia doar prin intermediul ETF-urilor care se tranzactioneaza la bursa ca orice alte actiuni si au volum mare, fondurile mutuale functioneaza altfel pentru ca nu poti sa le vinzi si sa le cumperi de la bursa ci doar de la companiile de investitii care le-au creat. De obicei au si comisioane mai mari atat pentru a intra cât și pentru a iesi din investitie.

Dar ideea e excelenta pentru a evalua strategia PSS pentru o perioada mai lunga si rezultatele la fel de impresionante.

In 25 de ani PSS ar fi avut un randament total de 2400%, dublu față de VFINX (echivalentul SPY).

4. CAGR pentru perioada de 25 ani, independent de data de inceput

Pe întreaga perioada de 25 de ani valorile minimă, medie și maximă pentru PSS sunt 10.2%, 15.2% și, respectiv, 31.7%. Ele sunt destul de apropiate de cele obtinute in perioada de 10 ani testata initial.

Câștigător detașat PSS

Așadar, PSS le-a dat fum celorlalte strategii și așa avem și noi o nouă armă interesantă în arsenal pe care o putem folosi in investitii.

Totusi, dacă vrei să începi s-o folosești, primul pas logic e s-o testezi si pentru anii ce-au trecut de la publicarea acestei lucrari 2014 – 2021, dar nici asta nu-ti va garanta ca vei avea in viitor aceleasi rezultate.

Cum se spune, bursa e ca un organism viu si comportamentul ei se schimba continuu.

Te aștept în Clubul Investitorilor dacă vrei să începi să investești cu ajutorul meu