Daca in actiuni investim in primul rand pentru cresterea capitalului, in obligatiuni se investeste pentru pastrarea capitalului si pentru generare de venituri.
In timp ce actiunile pot creste nelimitat, cand investesti in obligatiuni, stii de la inceput profitul maxim pe care-l poti obtine.
Si mai exista o mare diferenta ce deosebeste obligatiunile de actiuni.
Riscul sa pierzi banii e cel mai
mic posibil, la unele obligatiuni tinde chiar spre zero.
Cum li se mai spune
Pe langa termenul de obligatiuni, mai poti intalni denumirile de bon de trezorerie, titlu de stat, sau certificat de trezorerie. In limba engleza termenul principal e BOND si in functie de natura lor, sau de institutia emitenta se mai pot numi NOTES, CERTIFICATES, DEBENTURES, CONVERTIBLE NOTES.
Cum functioneaza obligatiunile
Obligatiunile sunt de fapt imprumuturi de la investitori pentru o companie, guvern, municipalitate sau pentru alte institutii multinationale.
Investitorii in obligatiuni primesc plati periodice bazate pe rata dobanzii stabilita la momentul vanzarii obligatiunii. Ele au o data de maturizare, la care suma data cu imprumut e primita inapoi.
De exemplu, uite ce se intampla daca cumperi o obligatiune de 1000 RON cu maturizare in 10 ani, cu rata cuponului de 3% pe an (de obicei se plateste o data la 6 luni).
In cei zece ani, primesti cate 15 RON la fiecare 6 luni (in total 300 RON).
Dupa ce trec cei zece ani, primesti inapoi si cei 1000 RON platiti pe obligatiune.
Cum cumperi obligatiuni
Obligatiunile se pot cumpara prin intermediul unui broker, sau de la o banca. Ambele variante presupun plata unui comision.
Daca vrei o expunere la obligatiuni, o buna varianta e investitia intr-un fond de obligatiuni, dar si mai buna poate fi una intr-un ETF de obligatiuni.
Totusi, inainte sa o faci… trebuie sa stii doua lucruri.
1. Care sunt riscurile la investitiile in obligatiuni
Cel mai mare risc e evident: ca institutia pe care ai imprumutat-o sa nu mai poata sa-ti dea banii inapoi.
Riscul mai mare e in cazul in care cumperi o obligatiune emisa de o companie si mai mic in cazul celor emise de stat (spre zero). Daca te intrebi de ce ar vrea cineva sa investeasca in cele emise de companii, raspunsul e simplu. Statul platesete dobanzi mai mici.
Alt risc prezentat de investitia intr-o obligatiune, e cel legat de rata dobanzii de referinta. In functie de aceasta rata, pot scadea sau pot creste dobanzile depozitelor bancare, sau a unor obligatiuni emise candva in viitor.
Asadar, daca ai cumparat o obligatiune cu expirare in zece ani si primesti o dobanda de 3%, e posibil ca peste cativa ani, BNR sa cresca dobanda de referinta si depozitele bancare sa ofere un randament de 5%.
Asta inseamna ca tu ai banii blocati pe o perioada lunga si obtii un randament mai mic decat ai fi obtinut dintr-un depozit bancar simplu.
2. De ce e volatil pretul obligatiunilor
Chiar daca ai cumparat o obligatiune pe 10 ani, in cazul in care ai nevoie, o poti vinde mai repede.
Obligatiunile se pot tranzactiona ca si actiunile, printr-un broker, de exemplu prin contul Interactive Brokers. Totusi la IB ca sa o faci, trebuie sa ceri drepturi pentru tranzactionarea lor (din Account Manager, Trading Permissions, Bonds – trebuie sa faci o cerere, scrie ca ai experienta de 5 ani, nu te pune nimeni sa dovedesti. Asteapta 24 de ore activarea.)
Dar pretul pietei e diferit de pretul nominal, (sau face value) adica cel platit in momentul in care obligatiunea a fost emisa.
Pretul pietei depinde de mai multi factori: timpul ramas pana la maturizare, rata actuala a dobanzii de referinta, scorul de rating al institutiei ce a emis obligatiunea.
Asadar, sa ne intoarcem la exemplul de mai sus si sa presupunem ca vrei sa vinzi obigatiunea dupa 5 ani si ca dobanda de referinta e aceeasi ca in momentul in care ai cumparat obligatiunea.
In cei 5 ani ai primit 150 RON sub forma de cupoane (dobanzi) iar cel care cumpara obligatiunea, va mai primi 150 RON daca o pastreaza pana la data maturizarii.
Asta inseamna ca ar putea primi maxim 1150 RON.
Daca un investitor se multumeste in acel moment cu randamentul de 3%, ai putea primi 1000 RON pe obligatiunea ta, dar nu e sigur. De exemplu, daca sunt zvonuri ca dobanda de referinta a BNR va creste, investitorii ar putea fi dispusi sa plateasca doar 900 RON pentru obligatiune.
In acest caz, ai avea in cei 5 ani un profit de doar 50 RON (900 + 150 – 1000), adica 1% pe an.
Dar daca e o conjunctura in care oameni se tem de scaderea dobanzii, oamenii ar putea sa-ti plateasca pretul nominal, sau unul mai mare.
De aceea ii spune piata. Pe piata pretul se negociaza in functie de cerere si oferta.
Daca scorul de rating al institutiei a scazut si investitorilor le e frica de posibilitatea ca acea institutie sa nu mai poata plati inapoi imprumutul, pretul ar putea fi prea mic ca sa merite sa vinzi.
Care e treaba cand cumperi un fond de obligatiuni sau un ETF
„Cat mai am de primit daca pastrez obligatiunea asta? E mai bine sa o vand si sa cumpar alta? Sau sa fac un depozit la banca? Cati bani pierd daca o pastrez? Ce fac daca am nevoie urgenta de bani? ”
Daca vrei sa nu ai batai de cap si sa faci in permanenta calcule de genul celor de mai sus, ai posibilitatea sa lasi toate grijile astea pe capul unui manager de fond de obligatiuni.
In acest caz, tu cumperi o bucatica dintr-un fond si managerul se ocupa sa cumpere, sa vanda, sa faca tot ce stie el mai bine pentru a-ti oferi un venit regulat cat mai mare si a pastra valoarea de piata cat mai mare.
Si de ce spuneam ca ETF-ul e o varianta si mai buna?
ETF-urile fac tranzactii cu scopul de a urmari valoarea unui index si astfel exista o sarcina in minus fata de fondurile active. Nu mai e nevoie de un manager care sa faca analize si sa incerce sa gaseasca cele mai bune optiuni pentru a avea randamente cat mai bune si dobanzi cat mai mari.
Totul poate fi facut de un software de exemplu.
De aceea, ETF-urile au comisioane mai mici decat fondurile mutuale, atat in cazul obligatiunilor cat si al actiunilor.
Exemplu de ETF ce se poate cumpara in Europa
Daca tot am spus ca ETF-ul e cea mai buna varianta, hai sa-ti spun si unul pe care-l poti cumpara de la IB (daca ai activate drepturile pentru BONDS).
Vanguard USD Corporate Bond UCITS ETF (USD) Distributing (VUCP)