„Tot ce mi se intampla, mi se intampla cu un scop si imi e de folos.”

Tony Robbins

Imi tot amintesc o poveste ciudata citita in nu mai stiu ce carte. Are loc in China, Coreea sau ceva loc de genul. Un fermier traia la marginea unui sat aflat langa un deal si isi lucra ferma impreuna cu fiul sau si cu iubitul lor cal. Intr-o zi, calul a carui contributie la munca fermei era vitala, si-a luat lumea-n cap sau cine stie ce l-a apucat si a fugit.

Toti vechii prieteni ai fermierului au venit sa exclame ca nu le vine sa creada ce ghinion a avut. Fermierul a ridicat din umeri si le-a raspuns, „Noroc, ghinion, cine stie?” Peste cateva zile calul s-a intors la ferma insotit de o cireada intreaga de cai salbatici nepretuiti. Atunci prietenii fermierului au venit sa-l felicite pentru ce noroc s-a dovedit a fi pana la urma fuga calului. „Noroc, ghinion, cine stie?” e tot ce a replicat fermierul.

Fermierul si baiatul s-au apucat sa imblanzeaca armasarii si unul dintre cai l-a aruncat pe baiat de pe sa cu o forta salbatica asa mare incat baiatul si-a rupt piciorul. Si din nou vin prietenii sa-l consoleze pe fermier si sa blesteme ghinionul adus asupra fermei de acesti nenorociti cai salbatici. Fermierul ridica din umeri si spune: „Noroc, ghinion, cine stie?”

Cateva zile mai tarziu Armata Imperiala Coreeana sau ceva de genul a venit marsaluind in sat sa recruteze toti barbatii intre zece si saizeci de ani pentru un razboi hidos ce era pe cale sa izbucneasca, dar cand au vazut ca baiatul fermierului are piciorul rupt, l-au lasat in pace sa stea acasa cu batranul fermier.

Noroc? Ghinion?

 —

Oare poti sa privesti orice intamplare intr-un mod neutru sau chiar sa crezi ca Tony Robbins ca orice ti se intampla iti e de folos? Poti sa o faci si cand e vorba de o boala?

Acum doi ani am inceput sa am primele simptome de psoriazis. Ghinion? Am o forma nu prea agresiva care imi afecteaza degetele de la maini. Ti-am spus ca pe langa scris articole sunt angajat ca programator? Iti dai seama? Am nevoie de degete pentru ambele activitati! Ce ironic!

Psoriazisul se afla pe o lunga lista de boli autoimune incurabile. Eu folosesc de doi ani de zile un unguent cu ceva steroizi care habar n-am ce efecte secundare au, dar ma ajuta sa tin sub control zonele afectate. Stiu ca trateaza doar simptomele, dar e maximul obtinut dupa vizite la patru medici.

—

Intr-o zi Susan Blum a fost intrebata de o prietena de ce are mainile asa de galbene. Dupa ce si-a facut analizele a aflat ca suferea de o boala autoimuna numita hipotiroidism. A facut investigatii mai amanuntite. Vesti si mai proaste. Avea inca o boala autoimuna numita tiroida Hashimoto.

„Nu-i mare scofala” a incurajat-o un coleg doctor. „Trebuie sa te tratezi cu medicamente care inlocuiesc hormonii produsi de tiroida si o sa fii bine” Intuitia i-a spus ca ceva nu e in regula. Ca exista un dezechilibru in organismul ei.  Si-a dat seama ca tratamentul propus de respectivul medic era doar pentru simptome, nu pentru cauza bolii. Chiar daca pana atunci se considera ca boala e incurabila, perspectiva de a-si trata simptomele pentru tot restul vietii, fara a avea vreo sansa sa se vindece a fost de neacceptat pentru Susan.

A inceput sa faca singura cercetari pentru a lupta cu problemele ei de sanatate, cercetari care au dus-o la domeniul relativ nou al medicinei functionale, o abordare care considera toate aspectele individuale ale unui pacient, nu doar simptomele pe care le are. A inceput sa foloseasca principiile medicinei functionale pentru a se vindeca.

Dupa doi ani a reusit. Calatoria ei spre sanatate a invatat-o ce are nevoie organismul ei, cum sa intrebe si cum sa asculte. Vindecarea unei boli cronice presupune timp si efort, dar e posibila. Povestea lui Susan e dovada.

Dupa ce s-a vindecat, a luat decizia sa ajute cat mai multi oameni care au boli autoimune sa reuseasca acelasi lucru. Asa a luat nastere Blum Center for Health din New York.

Susan a realizat ca si prin intermediul clinicii exista o limita a impactului pe care il poate avea si a mers un pas mai departe. A scris prima carte scrisa vreodata despre cum se pot vindeca bolile autoimune. O carte care contine un plan in patru pasi pentru prevenirea si vindecarea acestor boli.

• folosirea mancarii pe post de medicamente
• intelegerea implicatiilor stresului
• vindecarea intestinelor (se refera la flora intestinala care e mai importanta decat iti imaginezi)
• sprijinirea ficatului

Susan recomanda planul acesta si persoanelor care racesc des sau care pur si simplu vor sa-si intareasca sistemul imunitar.

Cartea scrisa de Susan se numeste „The immune system recovery plan” si e disponibila pe Amazon doar in engleza. Daca nu stii engleza, te rog invat-o. Descarca aplicatia Duolingo pe smartphone si incepe sa-o folosesti. E cea mai usoara si placuta metoda.

Tocmai am inceput sa citesc cartea si nu stiu daca ma va ajuta sa imi ameliorez sau vindec problema, dar sunt increzator. Sigur voi aplica tot ce recomanda Susan.

Stiu ca ea a reusit sa se vindece si apoi si-a ajutat mii de pacienti sa se vindece de boli considerate incurabile. Ce crezi? Oare a avut ghinion ca s-a imbolnavit? Crezi ca eu am avut ghinion? Noroc? Cine stie?…

Am scris articolul acesta sa imprastii vorba despre cartea lui Susan. Poate o sa ma vindec si o sa scriu si eu o carte in romana despre cum am reusit si astfel o sa ajut si alti oameni sa scape de cosmaruri.

—

Mintea noastra e cea care eticheteaza intamplarile ca noroc sau ghinion si de cele mai multe ori se inseala.

Nu te mai intreba de ce nu ai niciodata noroc si nu te bucura excesiv cand crezi ca ai noroc. Un om care are tot timpul noroc nu invata niciodata nimic.

In loc sa privesti problemele dificile ca ghinioane, priveste-le ca pe oportunitati sa inveti si sa cresti.

Numele site-ului e academiadeantreprenori.ro. Ce legatura au toate astea cu antreprenoriatul? Nu stiu. Poate ca au. Daca esti bolnav fizic sau ai o mentalitate fragila nu poti sa faci afaceri. In primul rand ai nevoie de bunastare in viata…

Sau poate n-au legatura. Daca nu-ti place, fa-ti si tu site-ul tau si scrie despre ce vrei!