Daca as da nume in articolul asta, multi n-ar mai vorbi cu mine.

Stii si tu despre ce vorbesc…

Cateodata e dificil sa vorbesti cu apropiatii si sa le spui unde gresesc. De asta imi place internetul. E usor sa spui adevarul si poate ajunge la mai multi oameni.

Probabil te intrebi care e subiectul asta care i-ar face pe apropiati sa nu ma mai bage in seama…

Ai auzit expresia “munceste sa se afle-n treaba”? Doamne cati oameni stiu care isi irosesc viata trudind pe branci fara o tinta clara si fara niciun rezultat de luat in seama!

Generatiile bunicilor si parintilor nostri au mostenit mentalitatea asta din vremurile in care majoritatea oamenilor traiau cu acest blestem. Daca nu munceau pe rupte de dimineata pana seara, nu aveau ce manca.

Si modul asta de a munci ca un rob a ajuns sa faca parte din cultura lor. Au aparut proverbe ca: “munca-l inobileaza pe om”. Sau zicala preferata a bunicului meu: „odihneste-te muncind!”
Cititul si alte activitati de relaxare au ajuns sa fie facute pe ascuns si sa fie considerate rusinoase.
Chiar faptul ca nu ai ceva de facut era de neacceptat.

Ei saracii aveau intentii bune si credeau ca asa trebuie sa-ti traiesti viata.

Dar marele filozof Emil Cioran ne spune altceva.

Munca de dragul muncii…. ne INDOBITOCESTE.

Nu stiu ce crezi tu, dar eu am toate motivele sa fiu de acord cu el.

„Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi. Munca este un blestem. Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu duce decit la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si ininteligibil. Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza.

…

Omul nu se intereseaza atunci de destinul sau personal, de educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri.

…

De aceea, prin ea(munca) omul nu se realizeaza, ci realizeaza.” – Emil Cioran

Nu ii desconsider pe oamenii care traiesc cu stresul ca in permanenta trebuie sa-si gaseasca ceva de facut. Asa le-a fost programat creierul din copilarie si e aproape imposibil sa schimbe ceva. Avem de-a face cu o forta mai puternica decat ratiunea: cultura.

Iar in cultura, ca si in tehnologie, politica, evolutia unei specii, sau dezvoltarea unui individ, nu exista salturi bruste. Totul se intampla incet, dar schimbarea si evolutia sunt de neoprit.

E clar ca nici fara munca nu se poate si ca munca ne poate oferi si satisfactii mai profunde decat castigurile materiale. Pentru a avea bunastare in viata, e important sa ai un sentiment de crestere a competentelor si abilitatilor. Si aceasta crestere o poti avea doar printr-o buna combinatie intre studiu si practica.

Stiu ca e plictisitor, dar mai ai putina rabdare.

Ajungem si la chestii mai concrete imediat….

Nu cred ca exista o reteta perfecta si probabil fiecare om trebuie sa-si gaseasca propriul echilibru intre munca si dezvoltarea interioara.
Iar gasirea acestui echilibru e o provocare pentru fiecare dintre noi.

Dar cel mai important e sa alegi intelept activitatile in care te implici. Iar strabunicii nostri nu faceau cea mai buna alegere. Se duceau de dimineata pana seara sa munceasca pamantul,  sa-si hraneasca animalele si…. ce mai faceau ei.

Chiar daca la sfarsitul anului nu se alegeau cu nimic, anul urmator…. o luau de la capat.

Acum, lumea e mult schimbata fata de cum era pe vremea strabunicilor, dar luarea unei decizii atunci cand avem de ales intre doua oportunitati ramane pentru multi un mare semn de intrebare si exista intotdeauna riscul sa ne apucam de un proiect care nu ne poate aduce nimic bun. Nici cresterea competentelor, nici bani, nici satisfactie.

Si pentru ca ma doare capul de la atata filosofie, hai sa-ti spun modul in care gandesc eu daca merita sau nu sa fac o anumita sarcina, sau sa incep un anumit proiect.

Hmmm… Sa Ma Apuc De Proiectul Asta sau Nu?

“Daca nu e HELL YEAH, atunci trebuie sa fie nu.” Derek Sivers – muzician, antreprenor si filantrop

Am trei principii mari si tari dupa care iau deciziile:

1. Sa ma ajute sa ma dezvolt in directia in care mi-am propus

In fiecare moment al vietii imi propun sa imi dezvolt anumite abilitati. Probabil esti singurul care a citit articolul pana la acest paragraf, deci e clar ca am nevoie sa invat sa scriu mai bine.
Si asta e una dintre competentele pe care ma concentrez in perioada asta.

Am primit o oferta incredibila din punct de vedere material pentru a lucra ca programator, dar stiu ca nu mai sunt interesat sa fac asta si am refuzat-o.

2. Cost de oportunitate

Timpul e acelasi pentru toata lumea. Nu poti economisi timp. Dar il poti folosi eficient.
Ce inseamna cost de oportunitate?
Daca lucrez la proiectul X, nu mai am timp sa lucrez si la Y.
Daca imi arunc toti banii in investitia A, nu mai am bani de investitia B.
Daca ma inscriu la o facultate, timp de patru ani, probabil nu am timp sa incep o afacere.

3. Pot sa am control, autonomie, independenta daca ma implic in chestia asta?

Stii oamenii aia care se duc in fiecare zi la o slujba si pur si asteapta sa le vina ordinele, fara niciun fel de libera alegere. Cu greu ma pot gandi la o situatie mai nefericita…

Avand in vedere aceste mantre, hai sa vedem cum iei decizii concrete cu privire la activitatile din care faci bani

Slujba X, sau slujba Y?

Intrebarile pe care ti le pui aici sunt:

• Mi-ar placea sa fac asta in fiecare zi, m-ar ajuta sa ma dezvolt in directia dorita?
• Cat pot castiga maxim daca urmez cariera asta? Afla cat castiga cei mai buni in acel domeniu si de cat timp ai nevoie sa ajungi la nivelul lor?
• Pot ajunge la un nivel de autonomie in meseria asta, sau tot timpul va trebui sa ascult ordinele unor idioti?

E asta o buna investitie?

Daca vorbim de investitii sau afaceri, primul lucru pe care il recomand e:

1. Fa o estimare cat mai realista a procentului de profituri pe care le poti avea si compara-le cu dobanda unui depozit bancar sau randamentul unei obligatiuni de stat.

Daca nu e mare diferenta, mai bine stai pe canapea si citeste carti pana iti vine alta idee sau apare o noua oportunitate din care poti sa castigi si ceva DINERO. Nu doar sa muncesti ca sa te afli in treaba.

2. Care e castigul maxim si ce sanse ai sa-l obtii?

Hmm… Sa zicem ca profitul calculat la pasul 1 nu e foarte atractiv, dar daca se intampla anumite lucruri, poate fi mult mai mare. Incearca sa estimezi sansele sa se intample scenariul pozitiv si daca sunt bune, treci si la pasul trei.

3. Care e cel mai negativ scenariu si ce sanse sunt sa se intample?

Ce faci daca iti ofera cineva $1 miliard sa joci ruleta ruseasca?

Ai 83% sanse sa ajungi milardar. Ce tare! Sa fii langa Trump, Bill Gates, Mark Cuban, Mark Zuckerberg, Jeff Bezos..

 Stai! Stai putin…

Nu te grabi. In cazul in care pierzi, nu primesti niciun ban si oricum n-ai mai putea sa te bucuri de ei. Sunt 16,66% sanse sa fii impuscat mortal.

Cea mai tare investitie! Cumpara apartamente si inchiriaza-le?????

Stii cum toata lumea are impresia ca cea mai tare investitie sunt imobiliarele si ca nu poate fi nimic mai bun decat sa traiesti din chirii?

Inainte sa stiu mai bine, si eu credeam ca e un lucru foarte bun sa ai venituri pasive din investitii imobiliare. Si multi sunt tentati de asemenea investitii.

Uite ce intrebare mi-a trimis un cititor saptamana trecuta:

Intrebare Florin

„Felicitari pentru site, l-am descoperit saptamana trecuta – e tare!
Am citit/inteles ca esti esti mainly focused pe bursa, insa cum e partea de imobiliare? Nu e un capitol demn de luat in considerare? Mai ales dupa cresterile de anul asta in Timisoara, acolo locuiesti nu?

Am strans informatii despre o posibila investitie in Bucuresti cu tot specificul pietei. Asadar intrebarea de azi ar fi: cum pot deduce randamentul unei investitii imobiliare, respectiv cand decid ca merita?”

Raspuns Bogdan

„Nu sunt specialist in investitii imobiliare si nu stiu cum ti-ar raspunde un expert.

Eu chiar nu iau in considerare sa fac vreodata investitii imobiliare, din urmatoarele motive:
1. sunt ilichide (le vinzi greu, sau foarte greu in anumite conditii de piata)
2. nu mi-ar placea sa ma ocup de problemele ce pot aparea: sa fac renovari si reparatii, sa caut chiriasi, sa trag de ei sa-mi dea banii, sa iau tepe, etc.
3. preturile pot sa scada dramatic

OK. Asta nu inseamna ca unora nu le merge bine cu asemenea investitii.

Sa revin la intrebarea ta, eu mi-as pune urmatoarele intrebari:

1. Care e randamentul anual pe care il pot obtine din aceasta investitie? raportul dintre suma obtinuta din chirii (minus cheltuieli si minus rata la banca daca e cazul) si valoarea totala a investitiei (in cazul in care faci si imprumut, aici iei in considerare doar banii cu care ai contribuit tu).

2. Cum e acest randament in comparatie cu dobanda unui depozit bancar sau a unor obligatiuni?

3. Ce probleme pot apare si mi-ar placea sa ma ocup de ele?

4. Cat timp o sa-mi ia lunar aceasta activitate? Mi-l permit?

5. E posibil sa am vreodata nevoie urgenta de banii investiti si sa trebuiasca sa vand imobilul?”

Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:Florin

„Am obtinut un randament al investitiei de ~3%, insa nu am inclus valoarea proprietatii ce-i drept dupa 20 ani. Scenariul include o creditare de 75% din valoarea imobilului.

In concluzie, o sa ma decid catre alte vehicule financiare.

Numai bine!”