Astăzi disecăm o nouă lucrare de cercetare despre bursă din care o să înveti câteva lucruri fundamentale despre investiții. Dacă ești mai avansat poate le știi deja dar la final o să explic un amănunt asupra căruia și unii veterani se păcălesc.
O să folosesc pe parcursul articolului câțiva termeni în engleză.
Risk on – Regim al bursei în care acțiunile cresc.
Risk off – Regim al bursei în care acțiunile scad.
Timing – Incercarea de a anticipa momentele in care bursa evoluează într-o direcție sau alta si tranzacționarea în conformitate cu aceste estimări. De exemplu, îmi păstrez capitalul în cash atunci când bursa e în scădere și investesc în acțiuni în momentul când anticipez că bursa va începe să crească.
Există două moduri de a investi: pasiv si activ. Pasiv e atunci când cumperi un activ și îl păstrezi pe termen lung fără să încerci să anticipezi când prețul lui va scădea sau va crește și să faci tranzacții. Te bazezi pe ideea că prețurile au tendință de creștere pe termen lung.
Activ e când faci tranzacții mai des pe baza anumitor strategii încercând să obții profituri mai mari decât ce estimezi că se vor obține din investiții pasive.
ETF-urile au fost create în primul rând pentru a le oferi oamenilor opțiunea de a investi pasiv. Pentru a masura evolutia unei piete de capital exista diferiti indici care se calculeaza pe baza preturilor unor active.
Pentru multi din acesti indici exista ETF-uri (exchange traded funds) care se pot cumpara si vinde precum orice alte actiuni printr-un cont de tranzactionare.
Investitii active se pot face pe cont propriu sau prin investitii in diferite fonduri mutuale cu strategii active. Aceste fonduri au manageri care folosesc diferite strategii pentru a bate bursa si investitorii aleg sa-si pună banii în fonduri în funcție de performanțele managerilor sau de încrederea pe care o au în strategia aleasă de ei.
În lucrarea de mai jos e aleasă o strategie activă simplă de a investi și e comparată cu o investiție pasiva în indicele S&P500.
Risk on-Risk off: Un model de schimbare a regimului pentru management activ al portofoliului
Ti-am spus mai sus ce înseamnă risk on și risk off. Si cum am explicat există active care se comportă bine în regimul risk on precum actiunile. Alte active risk on mai sunt imobiliarele si criptomonedele.
Dar activele risk on se prăbușesc în regimul risk off, perioadă în care au performanțe mult mai bune activele risk off precum cash-ul și obligațiunile de trezorerie pe termen scurt.
Obligațiunile de trezorerie sunt considerate cele mai sigure active. Sunt niște titluri de valoare care reprezintă practic un împrumut al tău pentru guvernul unei țari. Le cumperi cu o anumită sumă și ele îți aduc un randament fix pentru o anumită perioadă de timp, stabilită de la început. La momentul expirării primesti înapoi toată suma plătită și pe parcurs primești trimestrial sau anual dobanda.
Dacă nu dorești să le păstrezi până la maturitate le poți vinde la bursă dar prețul pieței diferă de prețul plătit inițial. În funcție de anumiți factori acesta poate fi mai mic sau mai mare.
Având în vedere aceste date, e clar că o strategie în care investești în acțiuni în regimul risk on și în obligațiuni în regimul risk off e foarte atractivă.
Singura problemă e să nu greșești timing-ul. Mai rău faci dacă vinzi acțiunile dar ele continuă să crească, sau dacă le cumperi înainte de o scădere puternică.
Ce strategie au ales autorii lucrării?
José P. Dapena, Juan A. Serur și Julián R. Siri au ales două clase de active pentru a testa aceasta strategie de management activ: acțiunile reprezentate prin indicele S&P500 (ETF-ul SPY) si obligatiunile de trezorerie de maturitate 7-10 ani (ETF-ul IEF).
Unul dintre principalele obiective ale investitorilor a fost dintotdeauna să bată piața, adică să încerce să găsească modalități de a obține randamente în exces față de piață folosind diferite strategii de a tranzacționa care presupun cumpărarea și vânzarea de active pe baza unui set de reguli.
Acest comportament se numește gestionarea activă a portofoliului, având în vedere că investitorii cumpără și vând în mod activ titluri sau clase de active în scopul obținerii unui randament în exces față de un indicator de referință. Dacă investitorii ar ști când să comute între active risk on și cele risk off, ar fi un mare avantaj.
O astfel de strategie va încerca să deducă dacă bursa este mai probabil să urce sau să scadă și comută între piața de acțiuni (dacă este în creștere) și active fără risc (dacă este în scădere). Singura parte activă a strategiei ar fi comutarea între active și, prin urmare, încercarea de a captura cel mai bun în fiecare regim.
Aceasta estimare a regimului se bazează pe volatilitate. Valoarea volatilitatii e dată de viteza cu care prețurile fluctuează și pe amploarea fluctuației.
În lumea tradingului o să vezi menționate două volatilități: volatilitatea implicită și volatilitatea realizată. Volatilitatea implicită e o estimare a volatilității așteptate în viitor și e calculată pe baza volatilității reale care se numeste volatilitate realizată.
Pe baza volatilitatii implicite traderii calculează prețul opțiunilor.
Diferența dintre cele două volatilități se numeste volatility spread.
Când starea cea mai probabilă este una cu un spread scăzut de volatilitate, ceea ce înseamnă că volatilitatea realizată crește mai mult decât volatilitatea implicită, algoritmul alocă fondurile în obligațiuni de trezorerie pe termen scurt, iar strategia devine „risk off”; in caz contrar, algoritmul alocă fondurile în indicele S&P 500 (reprezentat de SPY), iar strategia devine „risk on”.
După cum am menționat mai sus, folosim un model proprietar, constând dintr-un HMM folosit pentru a modela diferența de volatilitate:
Spread(t) = µzi(t) + εzi(t)
Unde µzi(t) și εzi(t) sunt media și, respectiv, termenul de eroare la momentul t. Ambii termeni sunt conditionați de actualul regim zi. In afara de asta, εt ∼ N(0,σz).
Pentru mai multe detalii, vezi, [Dapena, Serur și Siri, 2018], copie electronică disponibilă la: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3257073.
În urma spread-ului calculat, ne-am stabilit regulile de tranzacționare. In functie de starea curentă detectată, am definit decizia de tranzacționare corespunzătoare:
• alocă fondurile în SPY sau
• alocarea totală a banilor disponibili în Bonuri de Trezorerie pe termen scurt
Nu-ți face griji dacă nu ți-e clar ce e cu ecuația de acolo, nu e important decât dacă dorești să folosești și tu strategia, ceea ce nu recomand și o să afli imediat de ce. În caz că totuși vrei, ai mai sus link-ul către altă lucrare a celor 3 în care ei spun că explică tot calculul.
Rezultatele testării strategiei de comutare risk on – risk off
Strategia a fost testata pe date care acopera perioada 2004 – 2018 și rezultatele se pot vedea in tabelul de mai jos.
În tabelul 1, putem vedea performanța S&P 500, adică o strategie pasivă care cumpără și deține indicele față de performanța unei strategii active construite caum am explicat mai sus. CAGR-urile (randamentul anual compus) au fost de 8,48% și 11,36% cu volatilități de 18,28% și respectiv 12,71% și rate Sharpe de 0,46 și 0,89.
În același timp, se poate aprecia reducerea dramatică a maximului drawdown, de la -55,18% în cazul strategiei pasive la -25,95% în cazul strategiei active.
Iată rezultatele și în formă grafică.
Și ca să simți mai bine diferența între cele două opțiuni de investiții uite cât ai fi avut în cont după 14 ani dacă ai fi investit $10.000 într-una din cele doua strategii în anul 2004.
- pasiv – $31.253
- activ – $45.103
Cum aș încerca să îmbunătățesc strategia
Înainte să-ți dau răspunsul, uită-te puțin la cele două grafice de mai jos, în care poți vedea evoluția pe parcursul acestui an a prețurilor celor două fonduri folosite în strategia autorilor (SPY și IEF) și spune-mi ce părere ai.
Deci… cum ți se pare? Exact. Nu ar fi fost mare brânză nici dacă ar fi detectat din start băieții cu ecuația aia a lor că acțiunile vor începe să scadă.
Mai concret, ar fi salvat o scădere de -22.5% și ar fi obținut una de -13.04% ceea ce e mai bine, dar tot pierdere o cheamă și nu e plăcută.
De ce anul acesta acțiunile și obligațiunile s-au luat de mână și au sărit împreună în prăpastie și n-au mai fost invers corelate așa cum cred unii că întotdeauna se întâmplă în regimul risk off?
Inflația. PAM PAM.
Deci ce îmbunătățire aș testa? 3 regimuri: risk on, risk off cu inflație normală, risk off cu inflație mare (mama urșilor). În regimul 3 active interesante sunt: mărfuri, metale prețioase și cash. În ceea ce privește acțiunile și obligațiunile, short selling are probabilitate mare să aducă profituri solide.
Dar asta ar însemna o strategie combinată long – short, așa cum folosim în Clubul Investitorilor.
Dacă te ocupi cu chestii din astea ține minte însă că în regimul risk off să nu pierzi bani e o mare realizare, mai ales dacă îi pui la treabă la timp când începe un nou risk on (timing corect).
Bogdan Popescu – Clubul Investitorilor