„Compania la care lucrez, a depasit profitul estimat anul acesta si diferenta a donat-o la stat.” In urma cu vreo zece ani eram la o bere cu niste colegi si cu un colaborator din Danemarca si la un moment dat ne-a aruncat bomba. Cu calm si cu o nonsalanta de parca ar fi fost ceva normal sa se faca asta la el in tara.
Spre deosebire de Danemarca, la afaceristii romani aud alte povesti. „Statul te fura.” „Fiecare control de la ANAF e urmat de amenzi.” „La cat de mari sunt taxele, nu ai cum sa faci profit decat daca furi.”
Am povestit zilele trecute cu mai multe persoane despre deschiderea unei mici afaceri si ce optiune e mai buna dintre microintreprindere si PFA. Microintreprinderea are taxe mai mici decat PFA, dar banii ii poti scoate doar o data pe an sub forma de dividende.
Un contabil mi-a spus: „Toti proprietarii de afaceri isi baga cheltuielile personale pe firma. Asa iti scoti banii din microintreprindere.”
Altcineva mi-a spus. „Statul te jupoaie. Dar nu trebuie sa te joci cu el. Nu-ti baga cheltuieli aiurea pe firma pentru ca sigur te vor prinde. Pana la urma te da cineva in gat si cand te iau astia la puricat, iti dau amenzi si iti cer si bani din urma. Si calculele se fac dupa metodele lor specifice.”
—
Am aproape 37 ani si niciodata nu am stat fara sa mananc o zi intreaga. Pana in urma cu o saptamana, de cate ori intarziam o masa, incepeam sa ma simt slabit, sa intru in panica si de multe ori dadeam navala in prima baraca sa-mi cumpar o placinta sau mai stiu eu ce „mancare gunoi”. Aveam convingerea ca e mai bine sa mananc totusi ceva decat sa mi se faca rau sau sa ma doara stomacul.
Saptamana trecuta am citit prima data despre „fasting”. „Fasting” inseamna sa faci pauze mai lungi intre mese, de pana la 24 de ore. Unii fac pauze si mai mari, dar majoritatea din lumea fitness-ului spun ca nu e indicat sa mergi peste 24 de ore.
Speciile de humanoizi au aparut aproximativ cu 2.500.000 de ani in urma, homo sapiens acum 200.000 de ani. Agricultura a aparut acum 10.000 de ani. Pana la aparitia agriculturii, oamenii erau vanatori-culegatori si imi imaginez ca se intampla destul de des sa nu reuseasca sa vaneze si totusi nu mureau de foame. Teoria din spatele fasting-ului spune ca e un lucru pozitiv sa iti autoinduci putin stres in organism pentru ca te ajuta sa-l tolerezi mai usor atunci cand apare in mod fortuit.
Asa ca, atunci cand mi-a inmugurit gandul ca poate fi benefic sa nu mananc 24 ore, a trebuit sa experimentez cat mai rapid. Mentalitatea face toata diferenta. N-am avut absolut nicio problema sa stau 24 de ore fara sa mananc. Mi-am propus sa practic fasting-ul o data la doua saptamani. Daca vrei sa incerci, uite aici articolul despre care iti vorbeam.
Cica ma va ajuta sa scap de grasime, dar cel mai mare castig e ca nu ma mai panichez in situatiile in care nu pot sa ajung la timp la o masa sau cand simt senzatia de foame. Stiu ca nu e ceva care sa-mi dauneze, beau un pahar de apa si imi vad de treaba mai departe. 🙂
Timp de 37 de ani am crezut o minciuna. Desi pana si religia te indeamna sa tii „post negru”, eu nu m-am intrebat niciodata daca e posibil sa ma insel si de fapt sa nu imi dauneze faptul ca mai sar cate o masa.
—
Cum ar fi daca scopul afacerii tale ar fi sa platesti cat mai multe taxe la stat? Si nu vreau sa spun sa faci donatii. Statul nostru nu are astazi o reputatie asa de buna incat sa inspire incredere ca banii contribuabililor vor fi folositi unde trebuie si cum trebuie. Ma refer doar la taxele prevazute prin lege. „Ce?!! Bogdane, ai innebunit?” Pai gandeste-te. Cel mai bun mod prin care poti realiza obiectivul asta e prin cresterea profitului.
Oare te-ar ajuta sa-ti schimbi mentalitatea si modul in care iti consumi timpul si energia? Poate ai incepe sa-ti pui intrebari de genul: „Ce pot sa fac pentru a creste afacerea?” in loc de „Cum sa fac sa scot cat mai multi bani din firma si sa insel statul, fara sa fiu prins?” si sa ai emotii ca iti vin comisii sa te controleze si sa te amendeze?
Cum ar fi daca nu ai mai avea niciodata stresul ca un eventual control ar putea sa-ti descopere neregulile si sa te amendeze?
Parca o aud pe matusa mea care de peste cincisprezece ani are propria afacere. „Bogdan, nu ai cum sa rezisti! Daca ai plati cat spune legea, nu ai mai ramane cu nimic.”
OK. Inchide afacerea si fa una care sa produca suficienti bani astfel incat sa platesti toate taxele si sa ai si tu suficient profit. Sau aplica putin stres intentionat asupra afacerii, ca in „fasting”. Joaca dupa regulile jocului, plateste tot ce trebuie si vezi ce se intampla. Cu cati bani ramai? Cat trebuie sa-ti creasca vanzarile ca sa fii profitabil? Cum poti sa ajungi la nivelul respectiv cu vanzarile? Daca reusesti, toata lumea castiga.
—
Imi imaginez compania daneza care si-a donat la stat excesul de profit ca fiind functionala si profitabila si peste zeci de ani. Cele care gandesc la nivel mic si isi consuma energia cu metode de a insela statul mi le imaginez ajungand inevitabil la faliment. Trisorii sunt prinsi pana la urma.
Nu sunt expert in afaceri, dar sunt foarte pasionat de domeniu si ma aflu la inceput de drum. Imi place sa fac legaturi intre diferite aspecte ale vietii. Am observat ce inseamna sa-ti pui intrebari si sa fii deschis la posibilitatea ca nu ai stiut adevarul. De aceea am lansat aceasta provocare celor care au afaceri si care poate sunt mai preocupati de metode de „optimizare” fiscala decat de bunul mers si cresterea afacerilor.
Sunt tare curios care e parerea ta legata de acest subiect. Lasa te rog un comentariu si hai sa dezbatem.
Hi, nu detin informatie statistica privind taxele in Ro. Dar pot putin sa imi dau cu parerea despre ce se intimpla in USA si cum actioneaza atit persoanele fizice cit si cele juridice si care ar fi avantajele platirii de taxe si impozite.
Si mai e un aspect, cind spunem ca tara nu ajuta social poporul; de unde sa aiba tara bani daca nimeni nu vrea sa platesca taxe?
In USA, sunt taxe mari, daca le sumezi pe toate. (intii sa vbim de persoane fizice): cam 30% impozitul pe venit, apoi taxa pe proprietate(4000/an, mediu), taxa de drumuri, asigurari, taxe de cumparare, sau chirie. Dar in schimb, daca ajungi sa fii concediat te bucuri de o compensatie de somaj de 60% din salariu. Cei care lucreaza sezonier tare se m bucura. Si sunt si alte beneficii: platesti taxe, iar la sfirsitul anului declari venitul.
Noi facem ca tara sa fie bogata sau saraca.
Firmele, ce-i drept nu au atitea controluri, dar au optiunea sa repartizeze singuri profitul; Daca nu vrei sa platesti taxe la stat ai libertatea sa donezi sa sponsorizezi un student, sa alegi sa reinvestesti profitul si fei fi scutit de taxe. Voluntariatul si donatiile sustin bussinesul mic, si ajuta enorm din punct de vedere social.
Ma bucur ca ne-ai explicat mentalitatea americanilor. In Romania majoritatea asteapta sa se schimbe lucrurile in bine de sus in jos. Ghandi spunea: „Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume!”. Oare cati aplicam acest principiu?
Din pacate in tara noastra , la momentul actual, ceea ce spui tu se poate aplica pur teoretic. Practic nu suntem pregatiti sa facem pasul asta! E ca si cum le-ai cere romanilor sa renunte la bani! E imposibil, nu renunta nici la o suma infima cand e vorba de o donatie sau voluntariat, crezi ca o sa renunte cand e vorba de sume asa mari?! Sau probabil o sa mearga toata treaba descrisa de tine atunci cand nu se mai dau amenzi la comanda si indiferent de situatie! Adica sun controale care vin si amendeaza TOT si pe TOTI, indiferent ca esti in regula sau nu! Merg pe ideea ca tot ai calcat tu stramb si vorba aia, iti cauta nod in papura! Ar fi mult de discutat pe tema asta si nu numai, pornind de la ea poti atinge alte subiecte care la fel nu sunt in regula la noi in tara! Ca o concluzie…ideea articolului e buna, dar cred ca nu in tara noastra, nu inca!!!
Total de acord, e o tema foarte interesanta si de dezbatut. Bogdan te felicit pentru ca esti primul om care propune ideea de a fi total in legalitate. Gandindu-ma la subiect imi dau seama ca e posibil ca toata lumea sa auda de la celalalt „in romania nu poti sa fii corect” si sa plece direct pe calea asta. Din nefericire nici eu nu am cine stie ce experienta antreprenoriala dar ma bucur sa citesc despre mentalitatea de a fi in regula in premiera :)). Multumesc pentru articol. Salut si comentariile de mai sus cel din SUA si cel din Romania (Speranta&Andrei)
Merci Mihnea. Daca nici frate-miu n-ar fi de acord cu mine, ar fi nasol. 🙂
Despre taxe: cred ca romanilor le place vaicareala: crezui ca taxele romanesti sunt mari dar dupa ce am vazut taxele belgiene am tacut:D (pt 10 mii incasati, raman cu 3.300 si nu am pus nicio cheltuiala profesionala). In rest, eu sunt pro investitie si platit cat mai tarziu taxele daca nu sunt penalizari (sau penalizarile sunt mici): atat timp cat investitia aduce un profit mai mare decat penalizarile – do it!
Dar si eu recomand bagatul de cheltuielile personale pe microfirma, pt ca daca nu sunt angajat cu carte de munca, castigul din microfirma il pot scoate abia la inceputul anului urmator si unii nu au suficiente economii pt a trai un an doar din rezerve.
Sunt multe solutii: pentru ca o afacere sa mearga e nevoie de studiat cat mai multe idei.
Singurul lucru ce nu il consider corect in ro este ca pfa-ul nu poate lua somaj… desi si ei platesc la casa de asigurari (habar nu am daca platesc si pt somaj sau daca e posibilitatea de a plati sau nu) – pt ca sunt perioade cand pot sa nu aiba de lucru 3-4 luni, iar un somaj (mic stiu) le ofera asigurare medicala dar si garantia ca nu moare de foame.
Despre post eu stiu din copilarie, crescand in familie ortodoxa. Mamaia postea (postul nefiind cu sarmale de post, cozonac de post etc. ci mancat mai putin, mai simplu, mai putin timp in bucatarie, mai multa tacere, mai mult ajutat pe ceilalti, cainta si rugaciune etc) si vinerile tinea post negru. Am incercat si eu mai multi ani dar … prea tanara, prea multa energie si pana la pranz mi se facea foame. Abia la maturitate am reusit sa tin post 24 ore si repet vinerile din Postul Craciunului/Pastelui etc. si voi repeta cat de des ma simt in stare, pentru ca starea fizica si psihica mi sa imbunatatit.
Cunosc persoane ce tin din cand in cand post de 3 zile, de 1 sapt, altii 2 sapt. Sunt sanatosi, echilibrati, senini (au pornit pe calea asta din motive de sanatate si au reusit sa repare ce era stricat in corp si sa nu mai aiba nevoie de pastile). Nu stiu inca pe nimeni personal ce a tinut o luna, dar sa nu uitam ca Iisus a postit 40 zile in desert si s-a intors alt om.
M-am intrebat de unde obsesia omeneasca pt mancat (sa nu uitam 51% din romani sunt supraponderali si peste 60% din romani mor de la probleme de igiena de viata): e de la experienta foametei, de la perioada comunista (desi gata cu asta, au trecut aproape 30 ani, multi nici nu au prins cozile de 2 ore la ciocolata vreodata!!), de la excesul de reclame la tv (am remarcat ca…mananc mai putin si fac mai mult sport de cand nu am tv), dar si lenea de a lua o gaina si gati de la zero; e mai putina miscare etc