Recent am văzut o reclamă în aplicația mea de online banking: depozit la termen pentru 1 an cu dobândă de 4% pe an. Waw. În comparație cu ce dobânzi primeam anii trecuți 4% pare extraordinar. Totuși, nu m-aș grăbi să-mi blochez vreun cent într-un asemenea depozit și îți explic imediat de ce.
Aceasta e doar unul dintre lucrurile pe care le vei învăța din episodul 4 al serialului Arsenal de lucrări de cercetare pentru cucerirea bursei în care vom povesti despre o lucrare cu mare relevanță pentru contextul pe care-l traversează în acest moment economia și piețele financiare.
Lucrarea a fost realizată de Henry Neville, Teun Draaisma, Ben Funnel, Cambell R., R. Harvey și Otto Van Hemert și publicată pe 25 mai 2021.
Nu stiu cati oameni au fost atenti la aceasta lucrare la acel moment, dar cei care au facut-o probabil ca au astazi profituri frumoase, în timp ce majoritatea investitorilor au pierderi dureroase pe fondul scăderii piețelor financiare de pe parcursul acestui an.
Și încă o chestie. Probabil te întrebi dacă e prea târziu să folosești tot ce vei afla despre această lucrare. O să-ți răspund mai concret la sfârșitul articolului, acum îți dau doar un indiciu… recomand să investești câteva minute pentru a vedea ce au descoperit autorii.
Cele mai bune strategii pentru timpuri inflaționiste
În lucrare sunt studiate în primul rând perioadele cu inflație ridicată din USA, dar și cele din Marea Britanie (UK) și Japonia.
Pentru aceste perioade s-au analizat performanțele mai multor tipuri de investiții active și pasive și mai multor tipuri de active precum acțiuni, obligațiuni, mărfuri, imobiliare, aur și metale prețioase.
Performanțele sunt exprimate în randamente reale, adică randamentul nominal realizat minus rata inflației.
Acum pot să-ți dau și primul motiv pentru care astăzi un depozit la termen cu 4% dobândă nu e o idee bună decât pentru bancă – randamentul real e negativ.
În fereastra de timp analizată (1925 – 2021) au existat 8 perioade cu inflație ridicată în USA, vizibile în imaginea de mai jos în zonele colorate cu roz.
De asemenea, mai poți vedea că de multe ori perioadele de inflație crescută au fost urmate de recesiuni.
Înainte să vedem tabelul cu randamentele diferitelor strategii de investitii si diferitelor active o să-ți spun câteva cuvinte despre cum se poate construi un portofoliu de investiții.
Cel mai renumit și recomandat mod de a investi e să aloci 60% din fonduri pentru investiții în acțiuni (cu diversificare cât mai largă) și 40% pentru investiții în obligațiuni. S-a obsevat că aceasta diversificare între acțiuni și obligațiuni oferă o protecție mai bună în momentele când bursa scade.
Aceasta înseamnă de fapt un drawdown mai mic, dar dacă considerăm doar randamentul, un portofoliu format 100% din acțiuni ar fi fost superior.
Comparând portofoliul de acțiuni și portofoliul 60/40 cu unul format 100% din obligațiuni, acesta din urmă ar avea cel mai mic drawdown și cel mai mic randament.
De aici și ideea că pentru a obține randamente mai mari trebuie să te expui la un nivel mai ridicat de risc.
Toate acestea sunt tipuri de investiții pasive. Pui banii într-un ETF sau într-un fond care urmărește anumiți indicatori bursieri, sau execută asemenea strategii de gestionare a unui portofoliu și îi păstrezi acolo pe termen lung fără să faci alte tranzacții.
Prin comaprație, o strategie activă e una care presupune tranzacții mai dese, pe baza unor criterii. Și pentru strategii active există fonduri și ETF-uri pe care le poți cumpăra și păstra pe termen lung. Diferența e că managerii fondurilor fac tranzacții mult mai des decât în cazul strategiilor pasive.
Strategiile active considerate de autorii lucrării sunt: trend following și equity factor.
Pe scurt, strategia trend following înseamnă să cumperi un activ atunci când observi că prețul său începe să crească și să păstrezi cât timp se materializează tendința de creștere.
Există și strategii de trend following (long/short) care pe lângă cumpărare fac și short (vânzare în lipsă) pentru a paria pe continuarea scăderii la activele al căror preț începe să coboare.
Equity factor înseamnă investiția într-un set restrâns de acțiuni (equities) conform unor diferite criterii sau factori identificati ca potentiali aducatori de valoare. În această categorie autorii au inclus:
- Equity factor Cross Sectional Momentum – strategie asemanatoare cu trend following doar că în loc de evoluția absolută a prețului se consideră evoluția sa in relatie cu prețul altor active similare. Se investește în activul cu performanțele cele mai bune din setul considerat.
- Equity factor value – Pe baza value investing – vezi cursul meu pentru detalii despre strategie
- Equity factor Quality – Actiuni considerate de calitate conform cu anumiti factori. Criteriile pot fi „hard” (de exemplu, randamentul capitalului propriu și fluxurile de numerar), dar aplicarea acestui factor se poate baza și pe criterii „soft”, precum calitatea managementului, guvernanța corporativă și poziția pe piață.
- Equity Factor Investment – Selectarea companiilor mai conservatoare fata de cele agresive in ceea ce priveste nivelul de investitii realizate deoarece s-a observat ca acestea au performante mai bune decat cele agresive
- Equity factor profitability – Selectarea actiunilor in functie de profitabilitatea companiilor
- Equity factor Low Vol – Actiuni cu risc scazut in functie de β specific acțiunii. Beta (β) este o măsură a volatilității – sau a riscului unui titlu de valoare sau al unui portofoliu în comparație cu piața în ansamblu.
- Equity factor Size – Investitii in companii mici in functie de capitalizarea lor
Randamentul strategiilor în fiecare perioadă cu inflație ridicată
Analizand datele din tabel putem vedea ca anumite strategii si active au adus randamente reale ridicate in perioadele cu inflatie mare (19% din totalul ferestrei de timp analizate) și aproape la toate randamentul e mai bun decat cel realizat in perioadele cu inflatie normala (81% din timp).
Acestea sunt: mărfurile, strategiile bazate pe trend following și momentum.
Alte strategii si active au adus randamente aproximativ in linie cu inflatia adica in jur de zero randament real: EF Quality, EF Investment, Equity Factor Profitability, Equity Factor Value, Real Estate Residential (Imobiliare), Long Equities Energy Sector (actiuni din industria de energie) și Fixed income TIPS.
TIPS sunt un tip de titlu de trezorerie emis de guvernul SUA. TIPS-urile sunt indexate la inflație pentru a proteja investitorii de o scădere a puterii de cumpărare a banilor lor.
Pe măsură ce inflația crește, TIPS își ajustează prețul (suma principală) pentru a-și menține valoarea reală.
În partea de jos putem vedea strategiile si activele care au avut cele mai slabe randamente reale in perioadele cu inflatie ridicata: EF – Low Vol, EF Size, Fixed Income 2 yr treasury (titlu de trezorerie cu maturitate in 2 ani), Fixed Income 10 yr treasury, Fixed Income High Yield (obligatiuni cu randament mare), Long Equities – Market Composite (Indici de actiuni – strategie pasiva), Fixed Income Investment Grade (obligatiuni ale corporatiilor clasificate ca fiind sigure), Fixed Income 30 yr treasury, Long Equities Consumer Durables (actiuni ale companiilor ce produc produse durabile).
Înainte să vedem concluziile, hai sa mai vedem și alte detalii importante descrise in lucrare.
Cum se calculează inflația
Un tabel din aceasta lucrare ne arata bunurile si serviciile luate in considerare la calculul inflatiei si cum au evoluat preturile in perioadele inflationiste.
Diferenta dintre randamentele reale si cele nominale pentru strategiile pasive
Toate au performanțe slabe.
Performanța acțiunilor în perioadele inflaționiste în funcție de sectorul economic
In perioadele cu inflatie ridicata sectorul de energie se mentine pe linia de plutire, restul sunt dezastru.
Randamentele pentru diferite tipuri de venit fix in regim inflationist
Cum ți-am spus și în articolul precedent, când inflația e ridicată toate tipurile de obligațiuni sunt praf în afară de TIPS-uri.
Pe baza acestui tabel îți propun și un exercițiu și aștept răspunsurile pe email sau în secțiunea de comentarii.
Exercițiul care e de fapt o întrebare e: de ce în cazul titlurilor de trezorerie cu cat e mai lunga maturitatea cu atat e mai slaba performanta cand infaltia e ridicata?
Performanțele mărfurilor tranzacționabile
Cum am vazut si in primul tabel, marfurile sunt una dintre categoriile campioane în timpul regimului inflationist.
Performantele strategiilor dinamice
Momentum foarte bun, EF quality si EF investment peste zero si restul negative.
Randamenetele strategiilor de trend following
Strategia campioana detasata in regim inflationist e trend following. In tabel se prezinta rezultatele strategiei pentru diferite tipuri de active. Forex e putin mai slab, restul excelente.
Randamentul imobiliarelor
Media pentru toate perioadele de inflatie e -2%, dar observam o scadere de -13% in precedenta perioada de inflatie 2007-2008.
Perioade de inflatie in Japonia si Marea Britanie (UK)
Dupa ce au intors pe toate fețele rezultatele din USA, autorii s-au uitat ce s-a întâmplat și în alte două țari. E util de observat că uneori perioadele de inflație s-au suprapus, iar în alte situații a fost doar într-o anumită țară.
De ce contează asta? Pentru că poate fi utilă o diversificare a investițiilor în diferite țări.
Acțiunile tind să aibă cele mai proaste performanțe în perioadele inflaționiste ale țării lor. Actiunile din USA de exemplu au avut +6% și +9% randament anualizat real în perioadele inflaționiste din Marea Britanie și Japonia comparativ cu -7% în regimurile inflaționiste americane. Rezultatele sugerează beneficii pentru diversificarea internațională.
De exemplu, din perspectiva Marii Britanii, acțiunile americane și japoneze au generat +6% și +9% randamente reale în timpul regimurilor inflaționiste din UK.
Important este că acțiunile merg bine atunci când niciuna dintre cele trei țări nu are o inflație ridicată și în creștere (49% din timp), sau când una dintre cele trei o au (32% din timp). Într-adevăr, acțiunile au probleme doar atunci când există două sau mai multe țări
ce suferă inflație. Acest lucru este în concordanță cu o criză globală de inflație care este foarte negativă pentru piețele de acțiuni.
Auch. Exact ceea ce se întâmplă în prezent.
Oferă Bitcoin protecție împotriva inflației?
Autorii au răspuns și la această întrebare deoarece mulți susțin că Bitcoin poate fi folosit ca protecție împotriv inflației. Și eu m-am păcălit în anii trecuți crezând că o mică alocare în Bitcoin poate fi utilă pentru regimuri inflaționiste.
Am cam anticipat răspunsul care e evident negativ. Bitcoin are o volatilitate foarte mare dar e destul de bine corelat cu direcția bursei de acțiuni. Bitcoin nu a crescut niciodată când acțiunile au scăzut. În schimb, când regimul se schimbă și acțiunile încep să crească, Bitcoin are de obicei creșteri mult mai mari.
Ce poți folosi din toate aceste rezultate în contextul de astăzi?
Probabil că acțiunile mai au ceva de coborât. Inflația e încă ridicată și nu o văd să ajungă înapoi sub 2% pentru ani buni. Așadar, vor continua să aducă randamente bune investițiile în mărfuri și strategiile de trend following? Eu sunt convins de asta, dar dacă dorești să investești fă-ți bine temele și mare atenție la volatilitate.
Dacă nu știi ce faci, mai bine păstrează bani cash pentru că în timp ce piețele financiare scad e o mare performață să nu pierzi bani.
Foarte bune informațiile. Le citesc de fiecare dată cu mare interes. Mulțumim!
Multumesc Mihail. Ma bucur ca sunt de interes informatiile.