“S-a umplut piata de speculanti” imi spunea bunica mea frustrata cand se intorcea duminica de la cumparaturi.

Inainte de ‘89, in piata din Tg-Jiu gaseai tarani autentici care vindeau tot felul de alimente sau unelte din productie proprie.
Nu gaseai chiar orice iti doreai pentru ca cererea era mai mare decat oferta. Dar multi oameni aveau “baba” lor de la care cumparau saptamanal lapte, oua sau branza.

Dupa revolutie, aceste “babe” au murit si fiicele lor s-au dus in Italia sau in alte tari la munca. Marea majoritate a celor care vand produse la piata nu sunt cei care le produc. Sunt cei pe care “maia” mea ii numea speculanti. Ea mi-a programat conotatia negativa pe care o asociez cu specula.

Era mai bine inainte, atunci cand nu aveam de-a face cu speculanti? Nu stiu. Era cum era. Nimic nu e rau sau bun. Totul evolueaza si daca reusesti sa observi si sa intelegi ce se intampla si de ce, poti sa devi Nostradamus. Sa prezici viitorul.

Despre speculanti se vorbeste mult si in contextul pietelor financiare. Si din nou multi cred ca a specula e un lucru negativ. De fapt, nu cred ca e nimic rau, ilegal sau imoral in a face speculatii. E normal ca oamenii sa isi doreasca sa castige cat mai multi bani intr-un timp cat mai scurt.

E bine totusi sa intelegi diferenta dintre investitii si speculatii, pentru ca cele care iti aduc castig pe termen lung sunt doar investitiile. Speculatiile iti pot aduce cateva profituri rapide, dar sunt mult mai riscante si mai apropiate de jocurile de noroc.

„Toate investitiile adevarate trebuie sa se bazeze pe relatia dintre pret si valoare. Strategiile care nu fac aceasta comparatie intre pret si valoare, nu pot fi numite investitii, ci speculatii – speranta ca pretul va creste, nu convingerea ca pretul platit e mai mic decat valoare obtinuta.”

Warren Buffett – cel mai mare investitor al tuturor timpurilor

Diferenta dintre investitori si speculanti

Intelegerea diferentei dintre specula si investitie e unul dintre primii pasi in obtinerea succesului in investitii. Pentru investitori actiunile reprezinta proprietatea asupra unei bucati dintr-o afacere, iar obligatiunile sunt imprumuturi pentru acele companii. Investitorii iau decizii de a cumpara si de a vinde pe baza pretului, care e comparat cu valoarea perceputa a acelor actiuni.
Ei cumpara actiuni care par sa ofere randamente atractive pentru riscul asumat si vand cand randamentul nu mai justifica riscul. Investitorii cred ca pe termen lung preturile actiunilor tind sa reflecte situatia fundamentala a companiei pe care o reprezinta.

Cand investesc in niste actiuni, se asteapta sa profite in cel putin unul din cele doua moduri posibile: din fluxul de numerar generat de afacere, care va fi pana la urma reflectat intr-un pret crescut al actiunilor sau va fi distribuit ca dividende, sau prin micsorarea diferentei dintre pretul actiunii si valoarea companiei.

Cand pretul creste peste valoarea intrinseca a companiei, investitia se transforma in speculatie. Asta nu inseamna ca pretul nu va continuare sa creasca.

Speculantii, cumpara si vand actiuni doar in baza predictiei cresterii sau scaderii pretului. Judecata lor referitoare la viitoarele miscari ale pretului nu se bazeaza pe datele fundamentale ale companiei, ci pe o predictie a comportamentului altora.
Ei privesc actiunile ca pe niste bucati de hartie ce pot fi cumparate si vandute si sunt in general ignoranti sau indiferenti fata de datele fundamentale ale unei investitii. Cumpara actiuni atunci cand “se comporta bine” si le vand atunci cand nu mai cresc.

Speculantii sunt obsedati de ghicirea, sau prezicerea directiei pretului actiunilor. Subiectul directiei in care bursa se va indrepta e prezent in fiecare zi peste tot in mass media: la televizor, pe diferite site-uri, sau in ziare.

Multi speculanti incearca sa prezica directia bursei folosind analiza tehnica (fluctuatiile din trecut ale pretului). Analiza tehnica e bazata pe presupunerea ca sabloanele de variatie ale pretului din trecut detin cheia preturilor din viitor ale actiunilor. Realitatea e ca nimeni nu stie unde va merge bursa. Incercarea de a prezice asta e o pierdere de timp si de bani, iar a investi pe baza unor asemenea predictii inseamna a face speculatii.

Cei care tranzactioneaza la bursa nu poarta niste insigne prin care pot fi identificati ca investitori sau speculanti. E dificil sa ii diferentiezi daca nu studiezi cu atentie comportamnetul lor pe termen lung.
Ce trebuie sa stii e ca multi “investitori profesionisti” actioneaza ca speculantii in marea majoritate a timpului datorita faptului ca urmaresc profituri mari pe termen scurt.
Statisticile arata ca investitorii au sanse bune sa aiba succes pe termen lung, iar majoritatea speculantilor pierd banii lor sau ai investitorilor.

Diferenta dintre investitii si speculatii

Asa cum cei care tranzactioneaza in piata financiara pot fi despartiti in doua grupuri, investitori si speculanti, activele si titlurile de valoare pot fi de cele mai multe ori caracterizate ca investitii sau speculatii.

Diferenta e confuza pentru majoritatea oamenilor. Atat investitiile cat si speculatiile sunt chestii care se cumpara si se vand. Ambele fluctueaza ca pret si par ca pot genera profituri ca investitii.
Dar exista o diferenta majora: investitiile produc flux de numerar, iar speculatiile nu fac asta. Profitul celor care se implica in speculatii depinde exclusiv de capriciile pietei in momentul cand se face revanzarea.

Dorinta lacoma de a cumpara ceva al carui pret a crescut recent ii vrajeste pe multi oameni sa se implice in speculatii. Actiunile si obligatiunile cresc si scad in valoare, la fel ca diferite colectii de cartonase cu sportivi, dar ar trebui sa nu existe niciun fel de confuzie asupra a ceea ce reprezinta o adevarata investitie.

Obiectele colectabile, obiectele de arta, antichitatile, monedele rare, metalele pretioase, petrolul, sau valutele nu sunt investitii, ci speculatii. Nu va mai intrebati daca e bine sa tineti banii in Euro, Ron sau USD. Eu habar n-am… Si nimeni nu stie, in afara celor care pot sa influenteze cursurile, dar asta-i alta poveste.

Investitiile, chiar cele pe termen foarte lung, de exemplu o plantatie de copaci pentru productia de cherestea, sau o cultura agricola pana la urma vor genera un flux de numerar. O masina produce obiecte ce se pot vinde, o cladire e ocupata de locatari care platesc lunar chiria, iar copacii de pe o plantatie de cherestea sunt pana la urma taiati si vanduti.

Prin contrast, obiectele de colectie nu produc niciun flux de bani. Singurul profit care il pot genera e cel dintr-o eventuala vanzare. Si viitorul proprietar e de asemenea dependent de prospectele sale de a revinde acel activ. Pretul lor fluctueaza doar in functie de cerere si oferta.
Aparenta lor valoare se bazeaza pe un fenomen circular: oamenii cumpara pentru ca si altii au cumparat recent.

Asta are efectul unei licitatii care impinge pretul in sus, ceea ce atrage publicitate si creeaza iluzia unor profituri atractive. O asemenea logica poate sa esueze in orice moment. Faptul ca va esua e sigur, chiar daca momentul nu se poate prezice.

—

Daca participi in pietele financiare e crucial sa o faci ca si investitor, nu ca speculant si sa fii sigur ca intelegi care e diferenta dintre cele doua, pentru ca doar investitorii sunt cei care castiga la final.